6 ianuarie 2010

Iar un guvern fara mine...


     Dragilor, iar mi se intampla boacana! Facura astia guvernu' din nou... Fara mine... Nu e bine, nu e bine deloc. Pai, ce, nu le-ar fi rusine, iar sta Ministeru' Agriculturii fara titularu' de baza (denumire ca la fotbal)! Nu e bine, da' nu e bine deloc, repet. Si cand ma gandeam ca sunt in schema, ca tura asta cand se face guvernul chiar o sa ma bage si pe mine in seama, de-adevaratelea, uite ca iar m-am pomenit pe dinafara...
     Au profitat de faptul ca zilele astea nu prea am fost pe acasa, am stat mai mult pe la rude, pe la vecini, pe la prieteni ca, de, asa e frumos, asa e obiceiul de Sarbatori, sa vizitezi pe cei dragi si sa servesti bucatele traditionale pregatite de gazde (nu-i frumos sa refuzi, cel putin asa m-a invatat mama, si de asta am si crescut mare cat China) sau sa cinstesti un pahar de vin cu ei (mancarea-i fudulie, bautura-i temelie, dupa cum spunea maestrul Mos Cinzeaca, la a carui scoala de filosofie bahica am studiat cativa ani buni, pana am ajuns si eu un pui de shaolin in templu' local de la capatu' ulitei, Budha Bar & Restaurant).
     Si doar le-am lasat numaru'de telefon, fixu' (mobilu' e mai pretentios, depinde de locatie, in ce colt al satului te afli, cica semnalu' are doar niste ulite pe care le agreeaza, pe altele nici nu se gandeste sa intre, de parca vorbim de cartiere selecte contra ghetouri, gen Hollywood contra lu' Compton din  Los Angeles, alea, alea, nu de niste vagaune ordinare de sat romanesc, care arata la fel).
     In fine, ma lungesc cu vorba, insa banuiala mea e ca ei totusi au sunat la fixu' meu (sau nu), insa eu le-am inchis (am fost foarte ocupat si adevaru' e ca eram mai tot timpul "anesteziat", fiind prins in lupta cu Sarba(u)torile astea grele, carora pana la urma le-am venit de hac, le-am biruit, si inca ceva, bucuria mea ca nu am epuizat toata munitia in lupta din primele zile, m-a prins Anu' Nou totusi cu mancare si bautura pe masa, cica asa e bine, ca sa am belsug in noul an).
     Da, dom'le, s-ar putea sa le fi inchis telefonu' in nas astora de la Bucuresti, crezand ca e papagalu' din reclama cu " Aici papagalu', o pizza, va rog" sau urata de Jane cu "Gaaata, gaaata...", sau cu "Intreaba mama daca-ti plac papuceii. Raspunde-i tu" (apropo, nenea Dolce, cred ca m-am hotarat, trec pe Gigi, sau Digi, cum ii mai spune, ca m-ai innebunit cu Tarzanu', Jane sau papagalu', prefer Carcotasii cu d-alde "Alo, vericule...", "A fost aut, am vazut eu bine..." decat seria "Geeeiiinnn...").
     Insa daca erau asa de hotarati sa ma coopteze in echipa de guvernare, de ce nu au mai revenit, sau de ce nu au sunat la vecinu' Vasile sa ma cheme la telefonu' lui, ca ala e tot timpul acasa, ca a cam dat de gustu' hi5, toata ziua sta in casa si vorbeste cu pitipoance pe net si pe mess, de a innebunit nevasta-sa Lenuta, a zis ca de nu se lasa internautu' asta de chat-uiala cu bagaboantele, o sa se razbune pe el facandu-si si ea cont pe hi5 si postand acolo poze cu ea, nu sexi, ca la panaramele lui, ci tematice, artistice, de catalog international, de exemplu, cu parul in vant, calare pe capra de taiat lemne, ori cu o ie decoltata si stravezie la stogu' de fan sau cu bichinei rosii cand face "poale-n brau" si se apleaca sa le bage in cuptor, etc., etc. ...
     Da, mai erau si alte variante de a da de mine (un elicopter sa fi trimis dupa subsemnatu' ar fi fost un gest dragut din partea lor, si totodata ar fi crescut si prestigiu' lu' "je" la mine-n sat, as fi baut moca, pe gratis, vreo juma' de an dupa aia, doar sa le povestesc la plebe cum e sa mergi pe deasupra pamantului, fara caruta, masina sau tren), insa se pare ca nu m-au dorit atat de tare incat sa alerge innebuniti dupa mine. Eu sunt baiat cu bun simt, nu mai insist in a revendica ce-i al meu. Intreaga mea expertiza, de notorietate internationala chiar, le statea la indemana. Treaba lor, ei au pierdut, nu eu. De fapt, tara a pierdut, nu ei. Din cauza lor. Eu intotdeauna mi-am exprimat disponibilitatea de a-mi pune in slujba patriei intreaga capacitate intelectuala si fizica, pentru propasirea scumpei mele tarisoare si pentru binele poporului meu (cu lacrimi in ochi va spun, zau)...
     In fine, inchei aici "mica" mea frustrare, cu dictonul meu de o viata, dau citate direct din Creanga, ce tare sunt (vorbele urmatoare mi se potrivesc in toate domeniile, adica ' geaba vreau ceva cu incapatanare, ca tot nu se intampla cum vreau eu):
"- Dragi ti-s fetele, Ioane?  
- Dragi...
- Da' tu lor?
- Si ele mie..."
     La revedere, pa, va pup, ca iar am pus-o de-o povestioara pe ziua de azi... "Si-am incalecat pe-o sea/ si v-am spus minciuna mea..."

25 comentarii:

Vania spunea...

Şi pe mine m-au omis, deja devin suspicios!...

Ion Dascalu spunea...

Vania:

Da, asa e, se repeta povestea. Insa eu nu abandonez lupta, de-o fi la anu', de-o fi peste zece ani, tot ajung eu acolo...

Nea Costache spunea...

Coane, in mod sigur, cand vor veni altii mai cu scaun la cap la guvernare, in mod sigur o sa te coopteze si pe dumneata dar... spune-mi, cand o fi sa pleci la Bucuresti, ca o sa pleci candva, chiar daca-ti deschizi un birou senatorial aci-n sat la matale sa dai pe-acolo din an in Paste, ce-ai sa faci dom'le cu vaca, cu porcu', cu gainile, ca alea nu stiu ca stapanu-sau s-a ajuns om mare, tre' si ele hranite si adapate, sa le-arunci acolo un plast de fan, o galeata de fiertura sau o strachina,doua de graunte!
Eeei, cu vecinu' matale cu hai5-ul ala, e carcota dracu! Poate sa apuca si nevata-sa sa se filmeze cu camera din aia veb despuiata, sa-l faca de ocara lumii! Nu-i o problema ca si mie mi-a spus nevasta-mea ca daca m-ar cunoate de-un an-doi, m-ar lasa dracu cu internetu' meu cu tot! Apai eu i-am spus: "fa muiere, fata tatii, io de tutun si de internet nu ma las neam"!
Ce sa fac acusica, o las pe ea sa decida! Hai, pa coane, s-auzim de bine!

Ion Dascalu spunea...

Nea Costache:

Nu-mi fac eu probleme de oratanii, ce, la banii mei ca mare demnitar nu pot angaja un argat? Cat despre internet, asta e boala de boier, nu se trece asa usor... Sanatate si toate cele bune!

Nea Costache spunea...

Eiii, uitasem! Pai maine-i mare sarbatoare conasule, e ziua numelui matale si se pare ca se lasa cu mare chef! Ca sa nu mi-o ia altul inainte, iti urez din suflet sanatate, fericire si la multi ani!

Nea Costache spunea...

La multi ani coane, sa fii sanatos si la punga gros, sa ai casa plina cu de toate si sa te bucuri de dragostea familiei si prietenilor!

CELLA spunea...

n-am uitat "promisiunea";)
m-am repezit să fiu prima la urat:
SĂ NE TRĂIEŞTI!!!
LA MULŢI ANIII!!! :)
multă sănătate că de restul ne-om "ocupa pe rînd(şir, aliniere etc.)
putem fi (şi)bucuroşi între timp?
cred că da, e o chestie de exerciţiu şi voinţă: noi (să) VREM
îţi doresc tot binele posibil
gînd bun!!!

Vania spunea...

La mulţi ani!

Ion Dascalu spunea...

Nea Costache:

Multumesc, chiar ai fost primul! Mi-a placut urarea cu "la punga gros". Sanatate si multa putere de munca iti urez, si felicitari pentru roman! La cat mai multe!

Ion Dascalu spunea...

Cella:

Desigur ca nu ai uitat "promisiunea". Nici nu ma asteptam sa uiti. :) Multumesc pentru urari. Si, ai mare dreptate: bucuria e chestie de exercitiu si vointa. Numai bine!

Ion Dascalu spunea...

Vania:

Multumesc pentru urari si iti transmit si eu: La multi ani, Vania! Multa sanatate si putere de munca! Sa ai anul acesta cel putin aceeasi inspiratie si vioiciune artistica pe cat ai avut in 2009!

Ivcelnaiv spunea...

poate iti place poezia naiva
:)
http://ivcelnaiv.blogspot.com/

Ion Dascalu spunea...

Ivcelnaiv:

Am intrat si am citit. Ce pot sa zic, nu sunt specialist in poezia naiva (naivitatea asta a mea e la modul general, nu pe vreo specialitate). Succes in continuare. Tu ai putea rescrie intr-o buna zi Luceafarul, bre... :)

CELLA spunea...

da' ce pădure superbă de brazi ai primit:)
absolut superbă!

Ion Dascalu spunea...

CELLA:

Brazii astia i-am primit de pe la unii care ramasesera cu ei nevanduti, de la Craciun, si au vrut sa scape de ei de mi-au dat mie... :) Ma bucur ca-ti plac.

Nea Costache spunea...

Daca-i lasi sa creasca (brazii, bine-nteles!), sa vezi ce cabana faci coane peste zece ani!

Ion Dascalu spunea...

Nea Costache:

Basca ce premiu la "Romania prinde radacini" imi iau!!

sorin andreica spunea...

mi-ar face placere sa facem schimb de linkuri

Ion Dascalu spunea...

Gata, asa facem.

Neliniştitu' spunea...

Stai p-aproape de ăla de la Finanţe, că e pus pe schimbări în comunicări, imagini şi cred că nu se va opri aici. :))))

Ion Dascalu spunea...

Nelinistitu:

Asa e, am observat si io ca "anu' asta Finantele ie mai a dreacu' ca oricand", ca sa parafrazez din Morometii... Oricum, mi-am pus CV (european, chiar) si la Finante, poate iese ceva... :)

sorin andreica spunea...

PETITIE PENTRU REDUCEREA PENSIILOR FOŞTILOR SECURIŞTI ŞI ACTIVIŞTI COMUNIŞTI DE RANG ÎNALT.
Petiţie iniţiată de Societatea de Studii Istorice din România, Iaşi, 12 ianuarie 2010. Adeziunile pot fi trimise în continuare la adresaasociatiassir@yahoo.com, sub forma: nume, profesie, oraşul de rezidenţă. Lista completă a semnatarilor petiţiei se găseşte pe site-ul: http://ssir.org.ro/.

Nea Costache spunea...

Trage un ochi pe blogul meu. Pfui, ce-are frate ca nu se deschide link-u'!
Ce mai, esti nominalizat in concurs!
o seara faina!

Ion Dascalu spunea...

sorin andreica:

O sa arunc o privire, sa vad ce e acolo.

Ion Dascalu spunea...

Nea Costache:

Multumesc pentru nominalizare, Nea Costache! Desi nu prea merit... :) Insa multumesc pentru increderea acordata. Toate cele bune!

Trimiteți un comentariu